Dacă temele durează mult mai mult decât era de așteptat, mai întâi aflați cum trece timpul, apoi comparați ritmul cu așteptările profesorului. Se poate întâmpla o seară lungă; seri lungi repetate sunt informații utile. Părinții pot ajuta la clarificarea sarcinii, la stabilirea unei rutine funcționale, la observarea locurilor în care copilul se blochează și la întrebarea profesorului ce să ajusteze. Evitați să etichetați copilul drept leneș sau să faceți tema în locul lui.
Imaginați-vă un elev fictiv de clasa a cincea, Sam, care de obicei completează un scurt răspuns la citire fără prea mult ajutor, dar acum petrece o oră cu teme similare. Timpul mai lung ar putea reflecta instrucțiuni neclare, oboseală, distrageri, dificultăți cu o anumită abilitate sau pur și simplu o sarcină mai complexă. Timpul în sine nu poate identifica cauza. O scurtă înregistrare a ceea ce se întâmplă îi va ajuta pe părinții și profesorii lui Sam să decidă dacă să schimbe rutina, să explice tema diferit sau să caute un alt tip de sprijin.
Temele au scopul de a le oferi elevilor o practică, de a-i ajuta să se pregătească pentru lecții sau de a-i lăsa să exploreze un subiect. Scopul și timpul așteptat diferă în funcție de clasă, materie, școală și sarcină. Regula adesea menționată „10 minute pe clasă” este utilizată de unele districte, dar este o regulă generală, nu un standard universal sau un test care să ateste dacă un copil muncește suficient de mult. Discuția Asociației Naționale pentru Educație privind timpul pentru teme descrie această regulă ca fiind adaptabilă pentru diferiți elevi și materii. Întrebați profesorul copilului dumneavoastră despre așteptările reale ale școlii.
Dovezile nu susțin, de asemenea, rezolvarea fiecărei probleme cu temele prin simpla alocare de timp suplimentar. Raportul privind temele realizat de Education Endowment Foundation arată că efectele variază și evidențiază calitatea sarcinilor, un scop clar, abordarea barierelor, abilitățile de învățare independentă și feedback-ul util. Pagina actuală cu seturi de instrumente identifică raportul ca fiind actualizat ultima dată în august 2021 și menționează că dovezile au limitări. Ideea practică pentru familii este de a afla dacă munca ajută copilul să exerseze o abilitate predată sau dacă ceva blochează acea practică.
Rugați copilul să explice tema cu propriile cuvinte: „Ce trebuie să predați?” „Care parte vi se pare confuză?” Verificați instrucțiunile, data limită și dacă profesorul se așteaptă la fiecare întrebare sau doar la unele selectate. Dacă copilul nu își dă seama ce să facă, ajutați-l să marcheze instrucțiunea neclare, în loc să ghiciți sau să finalizați lucrarea. Pentru o temă online, confirmați că elevul se află în clasa sau sarcina corectă; evitați să presupuneți că un ecran plin de teme înseamnă că toate sunt necesare.
Alegeți un loc relativ liniștit, unde aveți la dispoziție materialele de care are nevoie copilul. Îndepărtați o distragere evidentă, cum ar fi televizorul, și lăsați copilul să înceapă cu o parte mică, clar definită, a temei. O listă de verificare, un cronometru sau o verificare din partea părinților pot ajuta unii copii să se organizeze; nu este o garanție că fiecare copil se va concentra mai bine. Dați-i copilului spațiu pentru a încerca lucrul independent, intervenind pentru a repeta instrucțiunile sau pentru a da un exemplu similar în loc să oferiți răspunsul. Îndrumările pentru temele de familie ale Academiei Americane de Pediatrie recomandă o zonă de lucru consistentă, cu puține distrageri, și notează că listele de verificare, cronometrele și supravegherea pot ajuta la organizare.
Pentru mai multe sarcini, notați când începe copilul, când termină, cât timp este dedicat muncii active și unde face pauze sau cere ajutor. Înregistrați tipul de sarcină și dacă copilul a înțeles instrucțiunile. O scurtă întindere sau o pauză cu apă poate fi rezonabilă atunci când copilul este obosit; AAP sugerează pauze scurte pentru a ameliora oboseala ochilor, a gâtului și a minții. Dacă un cronometru crește stresul sau îl face pe copil să se grăbească, puneți-l deoparte și înregistrați timpul ulterior.
Căutați tipare fără a transforma seara într-un test. Durează mai mult cititul decât matematica? Copierea de pe un ecran încetinește copilul? Înțelege copilul o problemă atunci când i se citește cu voce tare, dar are dificultăți în a citi instrucțiunile? Devine munca mai ușoară după o gustare, odihnă sau mai puține distrageri? Aceste observații descriu ce se întâmplă; ele nu diagnostichează o problemă de învățare, atenție sau sănătate.
Dacă temele durează în mod regulat mult mai mult decât se așteaptă școala sau îl lasă pe copil stresat sau incapabil să termine alte activități, împărtășiți notițele cu profesorul. Puneți întrebări specifice: Cât timp ar trebui să dureze de obicei această sarcină? Folosește copilul corect instrucțiunile? Care întrebări sunt esențiale pentru exersare? Ce ar trebui să facă copilul după ce încearcă și se blochează? Ar putea fi sarcina ajustată, explicată din nou sau sprijinită la școală?
În cazul lui Sam, părintele ar putea raporta că ultimele trei răspunsuri la citire au durat între 50 și 65 de minute, că cea mai mare parte a timpului a fost dedicată recitirii instrucțiunilor și că Sam a putut explica răspunsul cu voce tare, dar s-a chinuit să-l scrie. Acest lucru este mai util decât să spui doar „Tema durează o veșnicie”. Îi oferă profesorului un punct de plecare pentru a verifica înțelegerea, volumul de muncă și următoarea abilitate de exersat.
Păstrați un ton calm și faceți un plan practic împreună cu copilul. Identificați ce este dator mai întâi, finalizați o porțiune rezonabilă independent și marcați întrebarea sau pasul care necesită îndrumarea profesorului. Dacă copilul este epuizat, supărat sau face mai puține progrese în ciuda efortului susținut, faceți o pauză și trimiteți profesorului o notă concisă explicând ce a fost finalizat și unde s-a blocat copilul. Urmați politica școlii privind temele neterminate; dacă nu există o politică clară, întrebați în loc să îl țineți în mod repetat pe copil treaz până târziu sau să săriți peste tema în liniște.
Părinții pot explica o instrucțiune, pot citi o întrebare cu voce tare atunci când este cazul sau pot parcurge un exemplu similar. Ar trebui să evite înlocuirea muncii copilului cu răspunsuri elaborate. Profesorul trebuie să vadă ce poate face elevul independent pentru a ști dacă lecția sau tema necesită ajustări.
Discutați cu profesorul dacă problema se repetă de-a lungul săptămânilor, afectează mai multe materii, duce la absențe frecvente de la teme sau provoacă stres puternic, lacrimi sau conflicte. Întrebați profesorul ce vede în clasă și dacă copilul are nevoie de instrucțiuni suplimentare, de o modalitate diferită de a primi indicații sau de o verificare la școală. Dacă dificultățile școlare persistă, îndrumările Academiei Americane de Pediatrie privind performanța școlară recomandă discutarea preocupărilor cu medicul pediatru al copilului; mulți factori academici, emoționali, de sănătate, senzoriali și de mediu diferiți pot afecta progresul. Asta nu înseamnă că o sarcină lungă dovedește că un copil are ADHD sau o dizabilitate de învățare. Înseamnă că modelul merită înțeles.
Aduceți exemple, nu concluzii: sarcina, timpul petrecut, propria descriere a copilului, ajutorul oferit și ce s-a întâmplat în continuare. În funcție de ceea ce învață familia și școala, următorii pași posibili ar putea include instrucțiuni mai clare, secțiuni de sarcini mai mici, feedback cu privire la o anumită abilitate, o întâlnire cu personalul de sprijin al școlii sau o evaluare formală prin procesul școlii. Răspunsul corect depinde de copil, clasă, materie și așteptările școlii.
După ce ați convenit asupra unei schimbări, observați următoarele câteva teme. Are copilul mai clar ce trebuie să facă? Este timpul mai aproape de estimarea profesorului? Poate copilul să finalizeze mai multă muncă independent și frustrarea se diminuează? Dacă nu, împărtășiți noile informații și revedeți planul. Scopul nu este de a face fiecare sarcină rapid. Este de a face din teme o șansă rezonabilă de a exersa, arătându-le în același timp adulților unde are nevoie copilul de instrucțiuni mai clare, de o rutină diferită sau de mai mult sprijin.
Un răspuns corect la minciuna unui copil este calm, scurt și legat de ceea ce trebuie reparat. Învață cum să abordezi minciuna, să repari prejudiciul și să reconstruiești încrederea.
Ajutați-vă copilul să se simtă mai pregătit pentru o vizită la medic cu explicații sincere, adecvate vârstei sale, opțiuni simple, articole de confort și un plan practic pentru întrebări sau proceduri.
Când temele sunt lungi, urmărește cum trece timpul, verifică sarcina și rutina și colaborează cu profesorul dacă tiparul se repetă. Află la ce să fii atent și când să ceri sprijin.
Aflați cum o masă flexibilă în familie, o mâncare familiară și expunerea repetată la presiune scăzută pot face cina mai ușoară pentru cei mofturoși - plus când să cereți ajutorul unui medic pediatru.
Creșterea copilului este întotdeauna o provocare pentru părinți. 8 acțiuni de la experți de la aFamilyToday Health vă vor facilita îngrijirea copilului.
Copilul ar trebui să mănânce alimente organice? aFamilyToday Health oferă informații despre alimente organice pentru a o ajuta pe mama să facă alegerea potrivită pentru meniul copilului dumneavoastră.
Consumul de suc de mere nu oferă atât de mulți nutrienți benefici cât consumul de mere. aFamilyToday Health vă recomandă să luați în considerare 4 factori pentru a lua decizia corectă.
Copiii cu nasul înfundat nu numai că sunt incomodi, dar prezintă și riscul apariției multor complicații periculoase. Deci, care este remediul eficient pentru congestie?
Alăturați-vă aFamilyToday Health pentru a afla despre nevoile nutriționale ale bebelușului dvs. în primii ani, pentru a-i ajuta să aibă un corp sănătos și o bună rezistență.
aFamilyToday Health - Flathead este un fenomen la copii care îi îngrijește pe părinți. Următoarele acțiuni îi ajută pe părinți să se descurce atunci când bebelușul este plat.
